Scurt Istoric: Comuna Turburea

Inceputuri

Prima atestare documentară scrisă a localităţii Turburea o găsim într-un hristov al lui Radu cel Mare, domn al Ţării Româneşti în anul 1502. În anul 1619, domnitorul Radu Şerban semnează un act de proprietate lui Stanislav Ot Turbore, atestând cumpărăturile făcute în bani: vite, ceară, vin şi bucate.

Un alt document care datează din anul 1620 înregistrează vânzarea unei moşteniri din satul Sipotul, actul fiind semnat în Turburea.

Una din primele consemnări scrise despre o descoperire arheologică în zonă, datează din anul 1942: în repertoriul publicat de D. Berciu despre unelte de piatră şlefuită atribuite epocii neolitice, este menţionată şi “o secure de la Turburea“.

Evolutie

Existenţa comunei ca unitate administrativă cu personalitate juridică datează din 1864 şi a luat fiinţă ca urmare a Legii administrative din 31 martie. În conformitate cu prevederile acesteia, comuna era alcătuită din mai multe sate sau cătune a căror populaţie trebuia să însumeze în mod obligatoriu 500 de locuitori sau 100 de familii. Reşedinţa comunei se stabilea, de obicei, în satul cel mai dezvoltat.

Primăriile comunale erau conduse de un primar împuternicit cu conducerea treburilor obşteşti şi de un consiliu comunal care era ales de adunarea alegătorilor comunei pe timp de doi ani, numărul membrilor acestuia variind de la 5 la 17 consilieri în raport cu numărul locuitorilor.

Potrivit legii din 1864 şi celor ce i-au urmat, primăriile au avut numeroase şi variate obligaţii privind activitatea politică, economică, socialobştească, sanitară, educativă, financiară, de dezvoltare şi modernizare edilitară şi de urmărire a aplicării şi respectării legislaţiei.

Actualitate

Instituţia administrativă a comunei Turburea s-a numit primărie în anii 1864-1949, comitet provizoriu în 1949-1950, sfat popular în perioada 1950-1968 şi consiliu popular după 1968. În urma apariţiei legii nr. 69/1991, autonomia locală la nivel de comună realizându-se prin două autorităţi administrative- consiliul comunal ca autoritate deliberativă şi primarul ca autoritate executivă.

A făcut parte din plasele Gilort, Săseni, Bibeşti şi Tg-Cărbuneşti iar apoi, între 1950-1968, din raionul Filiaşi. A avut în componenţă între trei şi şase sate. Astfel, între 1864 şi 1892 era formată din satele Turburea de Jos, Turburea de Sus şi Valea Calului.

Denumirea satelor componente ale comunei va suferi unele schimbări în timp, astfel că în 1908, când are loc o nouă reorganizare teritorială, satul Turburea de Jos se va numi Turburea, dar va reveni la denumirea iniţială între 1938-1968, iar la împărţirea administrativă din 1968 primeşte din nou numele pe care îl va păstra de atunci încoace de Turburea.

Satul Turburea de Sus îşi păstrează această denumire între 1892-1968, de la legea administrativă din 1968 fiind înglobat satului Turburea, comuna Turburea. Valea Calului şi-a păstrat această denumire din 1892 până în 1964 când i se schimbă numele în Şipoţelul, nume pe care îl poartă până în 1968, an în care este înglobat satului Şipotu ce făcea parte din comuna Turburea de la 1950. Din 1950, celor trei li se adaugă Spahii şi Bobaia, cel din urmă doar până în 1965 când revine la comuna Aninoasa.

La ultima schimbare pe care o produce legea administrativă din 1968, comuna Turburea primeşte încă două sate – Cocorova şi Poiana, ambele atribuite administrativ, până în 1968, comunei Poiana.